Scorul Capitalului de Reputatie Online (SCRO) pentru europalamentarul Monica Macovei
Desi tentatia de a publica masuratori ale capitalului de reputatie online care privesc direct pe „eroii” acestor zile (dl Oprea, dl Piedone, dl Ponta) este uriasa, vom rezista eroic din cauza ca dimensiunea emotionala a strazii lasa cu greu loc ratiunii in aceasta perioada. Ne subordonam planului initial de a nu intra in analiza politica si de a publica doar masuratori pentru politicieni care au obtinut un Scor al Capitalului de Reputatie Online bun. Dupa ce am publicat masuratorile pentru dna Corina Cretu si ne-am abatutut un pic pentru a aborda criza initiala de imagine in care a intrat dl Oprea dupa moartea motocicistului din coloana sa oficiala, prin prisma managemetului riscurilor pentru reputatie, vom publica azi Scorul Capitalului de Reputatie Online pentru un alt europarlamentar roman (dar si candidat la alegerile prezidentiale din 2014), dna Monica Macovei. Scorul Capitalului de Reputatie Online reprezinta rezultanta compunerii celor cinci dimensiuni (ponderate de coeficienti specifici) care genereaza Amprenta Digitala cu cele cinci dimensiuni (de asemenea ponderate de coeficienti specifici) care genereaza Profilul Digital, la care se aplica Coeficientul Compozit SOS. Cu cat SCRO este mai mic, cu atat riscul pentru reputatie este mai mare deoarece gradul de rezistenta a imaginii publice in caz de criza este mai mic, ceea ce inseamna ca persoana publica este foarte expusa in cazul oricarui atac mediatic.
Scorul Capitalului de Reputatie Online obtinut de dna Monica Macovei, desi sub cel obtinut de dna Corina Cretu, este unul care o pozitioneaza in zona de „imagine publica competitiva”. Acest lucru inseamna, printre altele, ca dna Macovei detine pentru moment „rezerve de reputatie online” pentru a rezista o perioada de timp la inceputul unei crize de imagine. Dna Macovei se bucura de benevolenta unei parti semnificative a publicului sau si are online o baza solida pentru a construi strategii de imagine. Scorul obtinut este unul „de mijloc” si el spune, totodata, ca exista si zone vulnerabile in imaginea publica, din cauza carora nu este prea dificil sa apara „brese de incredere” din partea publicului in cazul unei crize gestionate eronat.
