Dictatura consumatorilor

Economia reputatiei in industria ospitalitatii are la baza o contradictie: democratizarea informatiei in spatiul online – care ofera unui numar urias de oameni posibilitatea de a impartasi propriile experiente cu alte miliarde de semeni – genereaza totodata un fel de “dictatura a consumatorului”. Astfel internetul poate fi privit si ca un “cazier virtual” accesibil oricui, oricand si oriunde. In acest context, managementul reputatiei devine un “must” pentru orice proprietar, manager sau profesionist din domeniul ospitalitatii, fie ca vorbim de hoteluri,  sau de restaurante, cluburi, cafenele etc.

Tehnologiile disruptive si managementul reputatiei

Cei care ignora aceste cifre nu vor fi capabili sa inteleaga trendul in aceasta industrie si nici sa se adapteze schimbarilor in comportamentul de consum al turistilor. Airbnb si Uber reprezinta materializarea ultima a acestor schimbari iar grevele soferilor de taxi din toata lumea arata neputinta celor care au ignorat semnele economiei reputatiei.  Acelasi lucru pare ca se replica aproape identic in industria financiar-bancara unde numeroase tehnologii disruptive au surprins bancile ramase impietrite in ceea ce ele stiau sa faca pana atunci.

Cum poate fi afectata reputatia in turism si industria ospitalitatii

• Marturii si pareri negative ale clientilor care au avut o experienta proasta pot duce la scaderi mari ale veniturilor.
• Poze si filme ce prezinta hotelul sau restaurantul in ipostaze defaimatoare sau jenante, cu impact direct devastator asupra veniturilor.
• Articole si postari rau-voitoare sau negative ce pot fi gasite in mediul online, care genereaza interactiune mare (share, comentarii) si care pot impacta asupra mai multor categorii de stakeholderi (si nu numai asupra clientilor).
• Inregistrari publice ale unor evenimente negative (amenzi din partea autoritatilor de control, procese si scandaluri publice etc.).

Cei mai importanti pasi din managementul reputatiei in turism

1. Evaluati stadiul reputatiei afacerii dvs. cu instrumente cat mai exacte pentru a avea o imagine cat mai obiectiva.
2. Identificati cat mai bine zonele unde trebuie sa interveniti in cel mai scurt timp.
3. Intelegeti si definiti cat mai exact stakeholderii cei mai importanti si publicul principal.
4. Construiti strategia de management al reputatiei pe baza elementelor identificate si definite in pasii anteriori.
5. Implementati si …. luati-o de la inceput: monitorizati, masurati evolutia, adaptati si, cel mai important, nu va opriti.

“Nu iese fum fara foc” pentru ca internetul este o “reflectare” mai mult sau mai putin fidela a realitatii, iar reputatia este o resursa epuizabila. Iata de ce managementul reputatiei in turism nu este un izvor nesecat iar strategiile de ORM nu sunt menite sa acopere la nesfarsit greseli si erori care afecteaza experientele clientilor sau ale altor stakeholderi.

Totodata managementul reputatiei in turism si ospitalitate trebuie sa fie un proces proactiv, permanent si constant adaptat tehnologiei care generezeaza tendinte noi in obiceiurile de consum ale clientilor.

The post Managementul reputatiei in turism appeared first on cbcc.ro.

Desi din cauza acestor schimbari repetate ne este din ce in ce mai dificil, noi la CBCC ne continuam munca sustinuta de cercetare, diagnoza si prognoza pentru cele mai bune strategii ale clientilor nostri dar si pentru o mai buna informare a publicului cititor care doreste o perspectiva noua in analiza imaginii publice a politicienilor.
Si pentru ca situatia din Bucuresti a fost atat de dinamica, am realizat un nou studiu comparativ de reputatie a candidatilor principalelor partide, PNL si PSD.

Metodologia este cea folosita si in cazul studiului “Reputatia Primului-ministru Ciolos vs Reputatia Guvernului Ciolos” (vezi http://cbcc.ro/reputatia-online-a-dlui-prim-ministru-ciolos-vs-reputatia-online-a-guvernului-ciolos/ ) si am comparat media SCRO-urilor (Scor de Capital de Reputatie Online) candidatilor PNL cu media SCRO-urilor candidatilor PSD. Din cauza schimbarilor repetate si chiar a incertitudinii care inca graviteaza in jurul numelui candidatului PNL la Primaria Generala a Capitalei, am decis sa ecxludem pentru moment din analiza pe dna Firea si pe dl Predoiu. Prin urmare studiul a urmarit analiza comparativa a reputatiei online a candidatilor desemnati de cele doua partide la primariile de sector.

Concluziile ne arata ca, din punct de vedere al reputatiei online a candidatilor, PNL si PSD sunt apropiate dar in zona de jos a scalei, ambele formatiuni propunand candidati fara reputatie, cu o singura exceptie. Daca in cazul PNL putem observa un echilibru relativ intre SCRO-urile celor sase candidati, in cazul PSD remarcam o polaritate puternica intre un candidat care inregistreaza  un nivel de reputatie  inalt (mai  inalt decat oricare PNL-ist) si restul de candidati cu niveluri foarte reduse.

PNL inregistreaza un SCRO mediu de 35,33% pentru cei 6 candidati in timp ce PSD are un SCRO mediu de 27,22%, valori destul de apropiate. Valorile masurate ne indica faptul ca, din punct de vedere al alegerilor locale, anulul 2016 poate fi anul surprizelor. Astfel, 2016 poate fi un an in care cele doua partide mari, PNL si PSD, prin candidati fara reputatie pe care ii propun Bucurestiului, cel mai digitalizat oras din Romania, deschid o fereastra de oportunitate nesperata pentru independentii si candidatii cu reputatie ai partidelor mici.

Ne propunem sa reluam studiul la inceputul campaniei electorale pentru alegerile locale, atunci cand putem fi siguri cu privire la numele tuturor candidatilor.

The post Candidati fara reputatie in batalia “micilor titani” pentru Bucuresti appeared first on cbcc.ro.

O mare provocare pentru candidati si pentru echipele lor este sa ii convinga pe alegatorii nehotarati si “sa ii scoata din casa” pe cei care nu vor sa iasa la vot. Iar aceste doua categorii par a fi din ce in ce mai insemnate numeric.

Cercetarile arata ca o problema majora a alegatorilor este ca, desi sunt profund nemultumiti de un politician si ar vrea sa il schimbe, se tem ca cel pe care l-ar vota in loc va fi cel putin la fel de rau ca cel schimbat. De cate ori nu v-ati intrebat cu cine sa votati pentru a nu fi dezamagit inca o data, de cate ori nu v-ati gandit “oare daca il votez pe X in locul lui Y, nu voi regreta din cauza ca va face la fel de mult rau ca si predecesorul?” De cate ori nu ati auzit pe cei din jurul dvs argumentand “pentru ce sa il votam pe X in locul lui Y, toti sunt la fel…” ?

Cu totii suntem de acord ca in spatele oricarei organizatii se afla oameni. La fel si in politica. Partidele politice sunt precum niste mecanisme puse in miscare de mii de rotite care sunt oamenii, fie ca sunt leaderi, membri activi, simpatizanti sau voluntari. Iar specificul activitatii politice este ca “vinde” un produs “nepalpabil” si anume promisiunea ca va fi mai bine.

Asa cum un brand de produs ii usureaza consumatorului procesul de achizitie prin oferirea unei anumite garantii ca nu greseste alegand brandul in defavoarea “non-brandului”, tot asa si Brandul Personal Politic usureaza pentru alegatori procesul votului pentru un anumit candidat si in defavoarea altora.

Brandul Personal Politic  (BPP) ofera un nivel mare de predictibilitate pentru ca le da alegatorilor posibilitatea de a intelege mai usor cum  va actiona pe viitor candidatul-brand si in ce masura se poate identifica cu acesta. Un Brand Personal Politic construit pe un capital solid de reputatie  va oferi alegatorului garantia ca nu va gresi dandu-i votul.

Capitalul de reputatie al BPP se construieste printr-o interactiune cat mai directa si facila cu alegatorii astfel  incat acestora sa le fie usor sa proceseze informatia referitoare la candidatul-brand si sa perceapa astfel un risc mai scazut de a face o alegere gresita.

The post Brandul Personal Politic si alegerile din 2016 appeared first on cbcc.ro.

Dl Cristian Busoi a fost inlocuit pentru candidatura la primaria PMB cu dl Ludovic Orban. Motivul invocat de conducerea PNL a fost o situare mai buna a dlui Orban in sondajele de opinie.
Nu ne propunem sa intram in bucataria interna a PNL (Bucuresti) si nici sa le punem sub semnul intrebarii in vreun fel decizia. Ne limitam la cifre si prezentam ultimele masuratori ale CBCC in mediul online.

Astfel, in data de 23 februarie 2016, CBCC a masurat un Scor de Capital de Reputatie Online de 57,73% pentru dl Cristian Busoi si un SCRO de 27,60% pentru dl Ludovic Orban.

Din punct de vedere al Profilului Online, cei doi politicieni inregistreaza valori apropiate, in zona mediana. Merita sa nuantam aici ca pentru dl Busoi am inregistrat la acest meta-indicator o scadere fata de masuratorile din decembrie 2015, scadere cauzata in principal probabil de strategia de lansare a candidaturii. In acelasi timp, mentionam ca pentru dl Orban nu avem masuratori efectuate anterior datei de 23 februarie 2016.

Diferenta majora dintre cei doi este data insa de valorile masurate pentru Amprenta Digitala, unde dl Busoi inregistreaza o valoare buna, de 57,65% (in scadere usoara fata de masuratoarea din luna decembrie 2015), in timp ce dl Orban inregistreaza doar 4%.
Una dintre concluziile pe care le putem trage din aceasta analiza este ca PNL (Bucuresti) pare a nu pune pret pe comunicarea online si pe importanta mediului digital in contextul alegerilor electorale 2016 pentru functia de primar general al municipiului cu cel mai mare indice de digitalizare din Romania. Dar cum nici candidatura dlui Orban nu este „batuta in cuie”, ne putem gandi oare ca ne aflam in fata unui tip de strategie de campanie intentionat mai greu de inteles?

The post Reputatie in Alegeri: Ludovic Orban vs Cristian Busoi appeared first on cbcc.ro.

Din discutiile cu multi dintre stakeholderii importanti ai CBCC a reiesit interesul crescut pentru o analiza comparativa de reputatie online intre dl Prim-ministru Dacian Ciolos si guvernul pe care il conduce, cu scopul de a prezice eventuale crize de imagine ale actorilor politici analizati.

Am inceput demersul prin proiectarea unei metodologii performante dar, in acelasi timp, simple si usor de inteles si am decis sa comparam Scorul de Capital de Reputatie Online al dlui Prim-ministru Dacian Ciolos cu Scorul de Capital de Reputatie Online al guvernului, calculat ca o medie aritmetica intre SCRO ale tuturor ministrilor din cabinet. Astfel, ne propunem sa urmarim evolutia periodica a  acestor indicatori ai reputatiei online pe toata durata de activitate a guvernului. Metodologia este suficient de flexibila pentru a se putea adapta unor eventuale remanieri guvernamentale fara a altera acuratetea datelor.

La ultima masuratoare a reputatiei online a dlui Prim-ministru Dacian Ciolos am inregistrat o valoare de 59%, in crestere cu aproape 10% fata de masuratoarea din 08 decembrie 2015. De cealalta parte, pentru Guvernul Ciolos am calculat un SCRO mediu general in care includem si masuratorile obtinute de dl Prim-ministru si un SCRO mediu doar al cabinetului, care nu-l include pe Prim-ministru. In primul caz am obtinut un SCRO general al guvernului de 26,81% iar SCRO al cabinetului (fara Prim-ministru) este de 25,34%.

In primul rand remarcam diferentele foarte mari dintre SCRO al Prim-ministrului Ciolos si celelalte doua SCRO calculate pentru guvern. Acest lucru ne spune ca prestatia publica a dlui Prim-ministru genereaza o incredere in crestere din partea publicului in timp ce prestatia publica a membrilor guvernului este destul de slaba.

Ne reamintim ca investirea guvernului a avut loc in urma tragediei de la Colectiv printr-un proces de transfer de incredere dinspre Presedintele Iohannis catre dl Prim-ministru Ciolos si mai departe catre fiecare dintre ministri.

Pe analizele noastre putem usor observa ca acest proces de transfer de incredere se repeta acum intre dl Ciolos si guvernul sau, atat ca intreg, cat si individual catre fiecare ministru in parte. Reputatia este o resursa epuizabila, asa ca putem spune ca prestatia publica de pana acum a membrilor guvernului a consumat din reputatia dlui Prim-ministru, fara sa contribuie in niciun fel la consolidarea acesteia.

Scorul de Capital de Reputatie Online este calculat pe baza a 10 indicatori ponderati cu o serie de coeficienti specifici, grupati in 2 metaindicatori – Amprenta Digitala si Profilul Online. In cazul dlui Prim-ministru Dacian Ciolos, rezultatele obtinute pentru cele doua dimensiuni masurate sunt echilibrate, respectiv 55,30% pentru Amprenta Digitala si 62,70% pentru Profilul Online.

In opozitie cu aceasta, pentru rezultatele obtinute de membrii cabinetului – fara scorul dlui Ciolos – la cei doi metaindicatori remarcam o discrepanta uriasa intre Amprenta Digitala (8,53%) si Profilul Online (42,16%). Acest lucru ar putea fi explicat prin faptul ca marea majoritate a ministrilor, probabil din cauza faptului ca nu provin din politica si nici nu au avut obiective politice, au neglijat total constructia si comunicarea unui brand personal, chiar daca este vorba despre propriul lor brand.

Ne asteptam, insa, ca odata cu acceptarea demnitatii publice sa manifeste un interes crescut pentru a fi in contact cu publicul interesat, pentru ca unul dintre pilonii cei  mai importanti ai construirii increderii este transparenta. In momentul de fata, mai toti ministrii dau dovada de totala lipsa de transparenta si proactivitate in comunicarea cu publicul.  Mai mult chiar, unii dintre ei lasa impresia ca incearca sa se ascunda de public, practicand un sistem de comunicare eliptic si extrem de greoi. In acest  sens, e dificil de inteles cum se face ca din cei 22 de membri ai cabinetului, 13 au o Amprenta Online invizibila (in jur de 1%), adica in fapt nu comunica nimic ei despre ei. Acest lucru scoate la iveala o vulnerabilitate foarte mare si un potential de criza de imagine urias, pentru ei insisi, pentru guvern in ansamblu, pentru dl Ciolos si chiar si pentru Presedintele Iohannis.

Pe fondul unor asteptari foarte inalte, publicul incepe sa devina nelinisitit din cauza lipsei de perspectiva generata de lipsa de transparenta si de comunicarea deficitara a membrilor guvernului, fapt ce se va traduce in epuizarea treptata a resurselor de reputatie, de care inca dispune Prim-ministrul Ciolos, si in scaderea benevolentei populatiei fata de guvern, concomitent cu cresterea nivelului de dezamagire.

The post Reputatia online a dlui Prim-ministru Ciolos vs reputatia online a Guvernului Ciolos appeared first on cbcc.ro.

Ce este reabilitarea reputatiei? Cine si de ce si-ar dori-o?

De obicei publicul roman foloseste o paleta larga de cuvinte pentru a face referire la reputatie: renume, onoare, cinste, incredere, faima, apreciere (publica), popularitate, a avea “un nume”, prestigiu, recunoastere (a meritelor). Oricare ar fi insa cuvantul folosit, daca suntem de acord ca reputatia este un lucru de mare pret pentru fiecare dintre noi, atunci vom fi de acord ca ea trebuie pazita si gestionata cu mare grija si pricepere.
Cei dintre noi care au avut parte de copilaria petrecuta la tara isi amintesc, desigur, prima intrebare pe care o primeau atunci cand salutau un batran al satului: “de-al cui esti tu?”. Reputatia sau renumele de care se bucura familia in sat se transfera automat asupra copiilor si determina tipul de comportament al celorlalti. 
In ultimii 3-4 ani, urmare a numeroaselor scandaluri de coruptie, evaziune fiscala, plagiat sau diverse forme de abuz, scandaluri care, pe langa masurile administrative, au declansat si uriase crize de imagine, publicul roman a inceput sa constientizeze insemnatatea reputatiei intr-o societate normala.

Cat valoreaza reputatia unui individ?

Daca in cazul organizatiilor si al corporatiilor, pierderile cauzate de expunerea la riscurile pentru reputatie sunt usor si rapid cuantificabile in cheltuieli banesti si in pierderi financiare, in cazul indivizilor a caror reputatie este afectata, cuantificarea este mult mai dificila.

Fara a va oferi,  asa cum v-am obisnuit, o metodologie de masurare a pierderilor suferite de un individ datorita expunerii la riscurile pentru reputatie, va vom propune un exercitiu de gandire. Vom numi cateva persoane publice care au trecut printr-o criza de imagine majora, vom aminti reputatia de care se bucurau inainte de criza de imagine, indemnandu-va pe dvs. sa va imaginati pierderile pe care fiecare dintre aceste persoane le-a suferit. Pe acelasi model, puteti sa va imaginati si alte cazuri nenumite aici dar celebre din ultimii cativa ani.

Vom incepe cu verii Becali, care se bucurau de reputatia de “importanti oameni de fotbal”, impresari ai multora dintre cei mai mari jucatori de fotbal dar si de “conducatori ai unora dintre cele mai importante cluburi de fotbal” din Romania, renume pe care si-l castigasera in urma unei activitati de peste 20 de ani. Ce sunt ei pentru voi acum si care sunt primele cuvinte care va vin in minte cand le rostiti numele?

Sorin Oprescu isi obtinuse in zeci de ani reputatia de “chirurg de valoare” si de “bun manager in sanatate”, reputatie pe baza careia a si castigat primul mandat de primar al Bucurestiului. Cum va raportati acum la numele (renumele) dlui Oprescu si ce cuvinte va vin in minte cand il rostiti?

Cristian Popescu-Piedone isi construise in multi ani o reputatie de “luptator intransigent” impotriva tuturor neregulilor din piete, de “aparator neobosit”  al sanatatii publice dar si de primar gospodar al sectorului 4, cu mari sanse de a deveni primar general al Bucurestiului. Ce mai reprezinta el pentru voi acum?

Lui Radu Mazare i-au trebuit 15 ani ca sa isi castige “coroana” de “rege al Mamaiei” si reputatia de “primar de neinvins” al Constantei. Cum il percepeti acum pe Radu Mazare si ce cuvinte va vin in minte cand ii auziti numele?

Sunt doar cateva nume de oameni care au exercitat o influenta indelungata asupra unui public mare, fiecare in zona sau domeniul lui. Asemeni lor mai sunt multi altii pe care nu ii amintim aici dar pe care voi ii puteti supune modelului de analiza de mai sus si puteti stabili “ce au fost si ce au avut”. Apoi comparati aceasta cu  perceptia pe care o aveti acum despre ei. Diferenta intre “ce au fost atunci” si ce percepeti ca “au ajuns acum” este exact pierderea cauzata de afectarea reputatiei.

Cine si de ce si-ar dori sa isi reabiliteze reputatia?

Pentru a avea influenta intr-un anumit domeniu este nevoie de reputatie, si, cu cat reputatia este mai solida pentru publicul respectiv, cu atat nivelul de influentare este mai ridicat. Asa ca toti cei care isi doresc un nivel ridicat de influenta (atentie, noi nu intelegem aici prin influenta nici manipulare si nici propaganda) asupra unui public anume, sau chiar asupra publicului in general, au nevoie de o reputatie solida. Fie ca sunt politicieni care doresc voturi (in interiorul partidului sau in exterior), fie ca sunt artisti sau sportivi care isi doresc mai multi fani (si, deci, mai multe bilete sau mai multe discuri vandute, contracte de publicitate mai bune si sponsori  mai multi etc.),  fie ca sunt medici, avocati sau experti care isi doresc mai multi pacienti, clienti sau adepti, cu totii, deci, au nevoie de o reputatie solida si de un management al reputatiei care sa fie permanent. Este de la sine inteles ca, pentru oricare dintre categoriile enumerate mai sus, daca se produce o afectare a reputatiei in urma unei crize de imagine, ea – reputatia – trebuie refacuta cat mai rapid in cazul in care se vizeaza recastigarea nivelului de influenta anterior crizei.

Un alt motiv foarte intemeiat pentru reabilitarea reputatiei este confortul psihic si cel social, atat personal, cat si al intregii familii. Pentru a intelege aceasta, nu trebuie decat sa va imaginati presiunea sociala enorma la care este expus si individul, dar si familia sa (mai ales daca ne gandim la copii) in cazul unui scandal public.

Nu in ultimul rand, un motiv foarte solid ca sa fie inceputa reabilitarea reputatiei pentru categoriile mai sus enumerate este limitarea pierderilor financiare generate de anularea unor concerte, de pierderea unor contracte de sponsorizare, de boicotarea evenimentelor (lansarea unei carti, desfasurarea unei conferinte etc.) sau de pierderea clientilor (cazul scandalurilor legate de operatiile estetice, de cazurile de malpraxis).

Putem concluziona, asadar, ca intr-o economie a reputatiei nu doar corporatiile ci si indivizii au nevoie de o reputatie solida pentru a fi competitivi in domeniul lor de activitate. Constructia si managementul reputatiei personale fac parte dintr-un proces lung, complex si necesar de branding personal si reprezinta un avantaj competitiv care devine cu atat mai important cu cat il demarezi mai repede si il administrezi mai cu atentie.

The post Reabilitarea reputatiei appeared first on cbcc.ro.

Incepem calendarul redactional pe anul 2016 cu dl Prim Ministru Dacian Ciolos pentru care am efectuat masuratori in data de 1 februarie 2016. Cum masuratorile anterioare pentru reputatia online datau din din 8 decembrie, putem analiza evolutia reputatiei online a dlui Prim Ministru pe baza Scorului de Capital de Reputatie in aceasta perioda. In acest sens, observam o crestere a SCRO de aproape 10% in 8 saptamani si o apropiere de pragul de 60%, ceea ce inseamna o evolutie online foarte buna pentru un actor de pe prima scena politica a tarii. Chiar daca am masurat aceasta crestere in SCRO final, este de notat faptul ca dl Prim Ministru nu a inregistrat cresteri la fiecare dintre cei 10 indicatori masurati, existand chiar si scaderi pe anumite dimesiuni ale analizei.

Pentru moment rezerva de reputatie de care se bucura dl Dacian Ciolos este consistenta si ii ofera suficienta rezilienta in cazul unui soc reputational. Chiar si asa, numarul riscurilor pentru reputatie la care este expus dl Prim Ministru si nivelele acestora sunt destul de mari. Acest lucru face ca nevoia unei strategii inteligente de management al acestor riscuri pentru reputatie sa fie pe masura, adica mare si urgenta. In prezent lucram la un SCRO compozit pentru intreg Guvernul Romaniei, pe care intentionam sa il publicam in cel mai scurt timp insotit de analizele aferente.

The post Evolutia reputatiei online pentru Dacian Ciolos appeared first on cbcc.ro.

Alegeri 2016 – un an “efervescent” politic

Cu siguranta anul 2016 va fi unul efervescent prin prisma luptelor de pe scena politica. Si cum ar putea fi altfel, daca tinem cont de faptul ca aceste lupte au fost prefatate de caderea unui guvern in urma manifestatiilor de strada generate de tragedia de la Colectiv, dar si de faptul ca „agitatia” din jurul celor doua campanii electorale – alegerile locale de la inceputul verii si cele parlamentare din toamna – se va intinde pe o perioada foarte lunga de timp. Asa cum am vazut cu ocazia alegerilor din 2014, noile mijloace de comunicare vor schimba destul de mult fata acestei batalii, cel putin in marile orase, oferind noi perspective atat actorilor politici, cat si electoratului interesat (si educat). Toti cei care stiu sa citeasca cifrele sunt extrem de atenti la „trenduri” si sunt preocupati sa gaseasca cele mai bune strategii si cele mai bune mixuri prin intermediul carora sa comunice unor categorii de public cat mai largi si diverse. Daca alegerile locale se vor desfasura intr-un sigur tur, este de asteptat ca departajarea candidatilor sa se faca la un numar foarte mic de voturi, astfel incat multe primarii sa fie castigate cu diferente de cateva sute sau chiar de numai cateva zeci de buletine validate.

Pentru toti cei implicati in alegeri 2016, acest aspect deloc de neglijat se va constitui intr-un motiv in plus sa abordeze campania electorala intr-o maniera profesionista si, in acelasi timp, pentru acei politicieni care simt vantul schimbarii si il inteleg, va fi o sansa suplimentara sa adopte noile tehnologii de comunicare pentru a schimba „bricheta, pixul si galeata” cu facebook, twitter sau youtube. In aceasta noua perspectiva aspupra alegerilor locale si parlamantare vor avea castig de cauza acei candidati care, impreuna cu echipele lor, vor aborda comunicarea politica din campania electorala cu metode adaptate la noua realitate. Iar noua realitate arata ca toate procesele de comunicare politica si electorala nu mai sunt ca pana acum ci au devenit mult mai complexe. In plus internetul, cu multiplele lui platforme de comunicare, ocupa deja locul central in relationarea cu peste 60% din electorat. Pornind tocmai de la acesta realitate, CBCC a dezvoltat o metodologie si instrumente de masurare si analiza a mediului online precum si a prestatiloor live ale candidatilor care sunt un suport real si usor de utilizat de catre echipele de campanie pentru proiectarea de strategii castigatoare.

In anul 2016, in acord cu planul de continut si cu principiile noastre referitoare la continutul publicat, intentionam sa urmarim evolutia reputatiei catorva dintre actorii principali ai scenei politice din Romania, in mediul online. Astfel, ne propunem sa publicam periodic evolutia Scorului de Capital de Reputatie Online pentru actorii politici cu mare notorietate de la nivel central, iar pe masura ce ne vom apropia de alegeri, intentionam sa publicam analize de reputatie pentru acei candidati care se bucura de interesul publicului.

The post Alegeri 2016 – un an “efervescent” politic appeared first on cbcc.ro.

Dl Dacian Ciolos a devenit Prim-ministrul Romaniei in urma unor evenimente fara precedent: miscarile de strada pornite de tragedia intamplata la Clubul Colectiv. La fel ca si dl Iohannis, care l-a numit din calitatea de Presedinte, dl Ciolos a venit pe un val de asteptare urias. Imaginea perceputa a fost cea de tehnocrat format in urma experientei de comisar european, iar o parte suplimentara de asteptari, la fel ca si o buna parte din increderea de care se bucura in randul publicului, s-au format prin transfer dinspre Presedinte, atat in urma procesului de numire, cat si prin sprijinul public acordat de Presedinte. Este insa important de aratat ca un nivel de asteptare ridicat aduce totodata si un risc pentru reputatie important: riscul ca asteptarile sa nu fie implinite intr-o masura satisfacatoare pentru majoritatea publicului. Iar de astfel de cazuri nu ducem lipsa in istoria recenta a Romaniei. Masuratorile efectuate de CBCC pentru dl Ciolos indica un Capital de Reputatie Online consistent, corespunzator unui nivel de incredere bun. SCRO obtinut este insa unul asociabil unui nivel de alerta destul de ridicat si este unul care ar trebui sa indemne mai degraba la prudenta.

Asa cum aratam mai sus, riscul pentru reputatie asociat unui nivel de asteptare populara atat de ridicat ca in cazul Guvernului Ciolos este unul deosebit de important. O eventuala strategie de branding personal pentru dl Ciolos are un fundament solid in acest moment, insa orice eroare majora poate avea consecinte catastrofale.

The post Scorul Capitalului de Reputatie Online pentru dl Dacian Ciolos appeared first on cbcc.ro.

Principalele bariere în managementul reputatiei identificate de CBCC in Romania

De la an la an, din ce in ce mai multe organizatii, prin executivii lor de top, apreciaza ca riscurile pentru reputatie sunt cele mai greu de controlat (peste 65% conform unor rapoarte internationale, un procent mult mai mic in Romania).

Motivele identificate de CBCC in urma cazurilor analizate in Romania, pentru care riscurile pentru reputaţie sunt aşa de greu de controlat:

– Un nivel scazut de cunoastere atat a adevaratei valorii a reputatiei ca asset intangibil si ca factor generator de succes pentru afacere, cat si si a nevoii de a o pazi (gandirea de tip “nu ne-am confruntat pana acum cu asa ceva, de ce ar trebui sa ne facem griji din cauza asta?” sau “nu am auzit pe nimeni pana acum sa se planga despre o astfel de problema asa ca nu avem de ce sa ne facem griji”).

– Un nivel prea scazut de cunoastere a surselor potentiale de risc pentru reputatie astfel incat sa poata fi controlate in mod activ (gandirea de tip “lasa ca nu mi se va intampla tocmai mie”).

– Lipsa de claritate cu privire la statutul de sine statator al riscurilor pentru reputatie, care sunt autonome si diferite de alte riscuri (“daca este un risc, atunci nu ar trebui sa se ocupe asigurarile?”).

– Subestimarea impactului riscurilor pentru reputatie prin focusarea exclusiva asupra impactului pe termen scurt, gandind ca daca nu poti cuantifica impactul precis al riscurilor pentru reputatie, atunci nu merita sa iti bati capul cu asta.

– Confuzia pe care o fac multi intre reputatie si PR, CSR (“lasa ca avem firma de PR, se ocupa ei in caz ca apare vreo problema”).

– Focusarea exclusiva pe amenintari, care genereaza o atitudine defensiva si determina neglijarea aspectelor pozitive prin care se pot identifica si revela oprtunitati.

Acestea sunt doar cateva dintre motivele pentru care organizatiile din Romania ignora aproape complet riscurile pentru reputatie. Organizatiile trebuie să fie vigilente in fiecare clipa asupra riscurilor pentru reputatie si nu doar atunci cand lucrurile merg prost. Atunci s-ar putea sa fie prea târziu. Reputatia trebuie sa fie mereu adaptata la context pentru a fi rezilienta şi sustenabila!

The post Principalele bariere în managementul reputatiei identificate de CBCC in Romania appeared first on cbcc.ro.